Țuică

Țuica contribuie la creșterea apetitului și contribuie la tăierea efectului produs de preparatele mai grele, îmbunătățind digestia.

Păreri și recenzii Țuică

★★★★★ 10 ianuarie 2020

Merita gustată!

Păun Cristian Zetea Tuica Zetea De Transilvania
★★★★★ 12 ianuarie 2019

Chiar daca nu va place tuica cred ca ar trebui sa o incercati pe asta! Aroma este una placuta iar mirosul nu este unul care sa iti displaca.

Radu GologanZetea Tuica Zetea De Transilvania
★★★★★ 8 ianuarie 2019

e nedrept ca bauturile romanesti nu sunt la fel de apreciate ca cele straine, nu am inteles niciodata de ce e mai popular whiskey, cand tuica si palinca ofera atat de mult! tuica zetea este o bautura exceptionala, cu un gust plin si un mix de arome deosebit de placut.

Marian V.Zetea Tuica Zetea De Transilvania

ȚUICA

Țuica este, pentru români, „mama” tuturor distilatelor. Este mai mult decât o băutură; este un simbol cultural, un medicament universal în satele noastre și singura băutură alcoolică din lume care are o legătură exclusivă și indisolubilă cu un singur fruct: pruna .

În România, prin lege și tradiție, dacă pe etichetă scrie „Țuică”, în interior nu poate fi nimic altceva decât distilat de prune. Dacă este din mere, pere sau caise, se numește rachiu de fructe.

Pruna: Materia Primă și Caracterul

România este unul dintre cei mai mari producători de prune din lume, iar cea mai mare parte a recoltei ajunge în cazan.

  • Soiurile: Se folosesc prunele autohtone (cum e Grasa Românească sau Bistrițeana ), care au un echilibru perfect între zahăr și aciditate.
  • Fermentarea: Prunele sunt lăsate la fermentat în căzi mari de lemn („boștina” sau „borhotul”), unde zahărul se transformă natural în alcool sub acțiunea drojdiilor sălbatice.

Tehnologia: Cazanul de Cupru

Spre deosebire de băuturile industriale, țuica se bazează pe măiestria „cazangiului”.

  • Distilarea Simplă: De obicei, țuica se distilează o singură dată. Rezultatul este o băutură cu o tărie moderată (între 24% și 40% alcool), care păstrează foarte mult din aroma fructului.Țuica de Frunte: Prima parte a distilatului, foarte tare, dar care trebuie separată cu grijă pentru a elimina alcoolii toxici (metanolul).

Maturarea: Galbenul de Dud și Stejar

Țuica este una dintre puținele rachiuri de fructe care beneficiază enorm de pe urma lemnului.

  • Dudul: Este lemnul preferat pentru țuică. Oferă băuturii o culoare galben-aurie superbă și o catifelare aparte într-un timp foarte scurt.
  • Stejarul: Oferă note de vanilie, structură și o tentă de chihlimbar.
  • Maturarea în „Văduvă”: O țuică lăsată 5-10 ani într-un butoi de dud devine un elixir fin, pierzând din asprimea alcoolului și câștigând note de fructe uscate și migdale.

Tipuri de Țuică în funcție de Tărie

  • Deși termenii sunt folosiți uneori eronat, există o ierarhie clară:
  • Țuică de vară - 24% - 30% Concentrație Alcoolică - Ușoară, se consumă de obicei proaspătă.
  • Țuică bătrână - 35% - 45% Concentrație Alcoolică - Maturată în lemn, echilibrată, fină.
  • Pălincă / Horincă - 50% - 60% Concentrație Alcoolică - Distilată de două ori (specificul Ardealului și Maramureșului). Foarte puternică, dar extrem de pură.

Ritualul și Gastronomia

Țuica nu se bea oricum. Ea are un rol funcțional în masa românească:

  1. Aperit…