ȘTIRBEY

Sigla de calitate Stirbey Familia princiara Stirbey a contribuit prin multe generatii la istoria natiunii romane, numele de Stirbey dobandind astfel o reputatie excelenta. Toate produsele, prin calitatea lor deosebita, sunt demne de reputatia excelenta a numelui Stirbey.

Solul, climatul, flora si fauna, dar si traditiile oamenilor care lucreaza in vie influenteaza in mod esential evolutia strugurilor si a vinului – dand fiecarei parcele de vie un alt caracter care poate fi sintetizat ca Terroir, sau intr-un sens mai universal ca Genius Loci – spiritul locului.

Familia princiara Stirbey, aparand prima oara in documente din secolul XV, de origine din Valahia, a dat amprenta sa dezvoltarii politice si economice a tarii prin mai multe generatii.

Domnitorul Barbu Stirbey(1799-1869) preia domnia in Tara Romaneasca dupa revolutia din 1848, intr-o perioada dificila, cautand relatii politice echidistante intre Imperiul Otoman, Imperiul Austro-Ungar si Rusia, pregatind astfel crearea unui stat independent. Sub domnia lui (1849-56) Tara Romaneasca se transforma din stat bazat pe agricultura si feudalism, intr-un stat organizat dupa criteriile iluminismului, cu primele intreprinderi industriale, cu un sistem scolar modern si o retea dezvoltata de drumuri si de comunicatie.

Printul Barbu Alexandru Stirbey (1873 – 1946), nepotul domnitorului, era una din cele mai importante personalitati ale Romaniei in prima jumatate a secolului XX. Influenta Printului Stirbey se arata in politica – Barbu Stirbey era consilierul principal al regilor Carol I si Ferdinand – precum si in economie – era administrator al Domeniilor Coroanei si presedinte al mai multor intreprinderi industriale si bancare.

Printul Barbu Alexandru Stirbey si-a transformat mosiile lui din Buftea (jud. Ilfov), Stirbeiu (astazi Iancu Jianu, Jud. Olt), Galicea Mare (jud. Dolj) si Onesti (jud. Iasi) intr-un conglomerat agricol aducator de profituri, prin investitii in prelucrarea produselor agricole. La Buftea a infiintat prima fabrica de conserve din tara. In pivnita imensa ce se gasea sub Palatul Stirbey din Bucuresti se invecheau vinurile din domeniile lui. Promova printr-un marketing modern produsele proprii sub numele Stirbey, care devenise sinonim cu calitate desavarsita.

La inceputul secolului XX, dupa distrugerea viilor prin filoxera, Printul Barbu Stirbey era proprietarul celei mai mari pepiniere din tara, unde se altoiau preponderent soiuri autohtone – Printul Stirbey le promova impotriva tendintelor de raspandire a soiurilor internationale din strainatate.

Via Stirbey

4 hectare, pe panta vestica a Dealului Olt, solul lutos, cu straturi de nisip in unele zone si cu argila la adancime, este plantat pe terase din cauza pantei de peste 20%. Expunerea vestica asigura o insolatie ridicata, potrivita soiului de Merlot. Terasele de Sauvignon Blanc la baza pantei sunt mai ferite de caldura verii.

Via Bibescu

4 hectare, pe versantul estic al Dealului Olt, cu expunerea de la est la sud, cu panta de 15-20 %. Solul de lut la suprafata, intrerupt uneori de straturi de nisip care au functia de panza freatica, si argila la adancime. Cabernet Sauvignon se dezvolta bine pe expunerea sudica insorita pana tarziu in toamna, iar Novac si Negru de Dragasani pastreaza prospetime pe expunerea estica.

Via Bengescu

5 hectare, cu expunerea estica spre valea Oltului, insorita dimineata, dar ferita de caldurile de dupa-amiaza. Sol de argila compacta, adanca si rece, care pastreaza umiditate si in coditii de calduri extreme, asigurand astfel hrana constanta a plantelor si aromele proaspete ale strugurilor – conditii ideale pentru soiul de Cramposie.

Via Moraru

1 hectar, langa Via Bibescu, expunerea estica, sol lutos cu argila la adancime, plantat cu butuci de Sauvignon Blanc de peste 40 de ani, care dau in fiecare an cel mai bun Sauvignon Blanc din plantatiile noastre.

Via Tiberie

2 hectare, pe un versant sudic, sol lutos brun-roscat, cu incluzii de calcar, umiditate redusa – conditii optime pentru soiul de Tamaioasa Romaneasca, care aici da diverse arome elegante si intense.

Via Pencovici

4 hectare, cu expunerea estica, sol argilos si lutos, gras, de o fertilitate ridicata, sprijinita de o umiditate stabila. Butucii de Tamaioasa si Feteasca Regala dau aici vinuri bine structurate si corpolente.

Via Foisor

4 hectare, pe un deal orientat spre sud si vest, sol lutos bine strucuturat, nu prea compact, foarte favorabil pentru formarea optima a sistemului radicular al butucilor. Astfel strugurii sunt bine hraniti, cu gust si culoare intensa care se regasesc si in vinul din aceasta parcela.

Crama de vinificatie a domeniului Stirbey din Dragasani, in dimensiunea sa actuala, a fost conceputa de Printul Barbu Alexandru Stirbey la inceputul secolului XX, pentru prelucrarea strugurilor dintr-o suprafata de aprox. 20 hectare de vie, sau 70-80.000 litri de vin pe an. Si astazi aceasta este productia anuala din crama Stirbey. Bineinteles a fost redotata dupa criteriile moderne de vinificatie: cisterne din inox, folosite in primele faze ale vinificatiei, de fermentare si limpezire, butoaie de stejar de diferite dimensiuni, pentru maturarea vinurilor rosii, o presa pneumatica, care prin presiuni reduse evita distrugerea moleculelor de arome naturale din struguri, si o linie de imbuteliere moderna care garanteaza ambalarea vinului in sticle in conditii sterile.

Langa aceasta dotare tehnica, stricta pastrare a curateniei maxime asigura evitarea defectarii vinului in aceasta faza sensibila. Astfel se pot evita interventii tehnice de corectare a defectiunilor si este facilitata crearea vinurilor naturale si sanatoase, de lunga durata.