Am crescut și ne mutăm într-un depozit mai mare! Începând cu 20.08.2024, ne găsești și în NOUL Depozit din VGP Park București (Nord), pe Șos . Linia de Centură nr.4...
Magazinul King cu numarul 3 este acum mai aproape de tine. Începând cu 28.07.2023, ne găsești și în Vitan pe șos. Mihai Bravu la nr. 462, Prosper Center În cel mai nou magazin al no...
Un nou concept de magazin cu băuturi și tutun: King - Alexandru Constantinescu 2, (Piața Domenii). peste 500 etichete aceleași prețuri cu magazinul online consultanță pentru alegere...
Există câteva lucruri la care poți să te uiți atunci când încerci să alegi un whisky bun:
Proveniența: whisky-ul este un produs specific fiecărei țări în parte, deci dacă ai un anumit tip de whisky în minte, ar trebui să te uiți la producătorii din acea țară. De exemplu, dacă îți place whisky-ul irlandez, ar trebui să te uiți la producătorii din Irlanda.
Metoda de producție: există mai multe metode prin care se poate produce whisky, iar fiecare metodă dă naștere unui tip diferit de whisky. De exemplu, whisky-ul malt este produs din orz maltat, în timp ce whisky-ul grain este produs din orz, secară și alte cereale.
Vârsta: whisky-ul se maturizează în butoaie de lemn, iar vârsta unui whisky se referă la perioada de timp pentru care a stat în butoi. Un whisky mai vechi este în general considerat a fi mai bun, deoarece are mai mult timp să își dezvolte aromele și gustul.
Prețul: nu întotdeauna un whisky mai scump este și mai bun. Dacă ești începător în ale whisky-ului, poți începe cu unul mai accesibil pentru a-ți da seama ce îți place și ce nu. Apoi, poți să explorezi whisky-uri mai scumpe când îți cunoști mai bine gusturile.
Recomandările altora: cere părerea prietenilor sau a experților în whisky pentru a afla care sunt whisky-urile pe care le consideră bune. Poți găsi, de asemenea, recenzii online ale diferitelor whisky-uri care te pot ajuta să alegi.
Whisky-ul este un lichid alcoolic distilat din cereale fermentate, cum ar fi orzul, secara sau porumbul. În general, procesul de producție a whisky-ului constă în următoarele etape:
Un pahar de whisky (40 ml) are în jur de 100 de calorii, în funcție de mărimea paharului și de concentrația de alcool din whisky cantitatea de calorii diferă. Este important de menționat că alcoolul în sine are multe calorii - aproximativ 7 calorii per gram -, deci băuturile alcoolice sunt destul de calorice.
De exemplu, un pahar de whisky de 50 ml cu 40% alcool are în jur de 120 de calorii, în timp ce un pahar de whisky de 50 ml cu 50% alcool are în jur de 130 de calorii.
Dacă încerci să urmezi o dietă sănătoasă sau să îți menții greutatea corporală, ar trebui să ții cont de numărul de calorii din băuturile alcoolice pe care le consumi. De obicei, este recomandat să limitezi consumul de alcool dacă încerci să slăbești.
Un whisky mai vechi este în general considerat a fi mai bun, deoarece are mai mult timp să își dezvolte aromele și gustul. Maturarea whisky-ului într-un butoi de lemn poate contribui la îmbunătățirea calității acestuia, deoarece lemnul absoarbe și eliberează diverse arome în whisky în timpul procesului de maturare.
Cu toate acestea, asta nu înseamnă că un whisky mai tânăr este întotdeauna mai puțin bun decât unul mai vechi. Un whisky tânăr poate avea un gust proaspăt și poate fi ideal pentru a fi amestecat în cocktail-uri. De asemenea, un whisky maturat mai mult poate avea un gust mai puternic și mai complex, dar poate fi mai scump decât unul mai tânăr.
În final, alegerea unui whisky bun depinde de preferințele personale. Unii oameni preferă whisky-uri mai tinere, în timp ce alții preferă whisky-uri mai vechi și mai mature. Important este să îți găsești whisky-ul care îți place și care se potrivește cu gusturile tale.
Cand vine vorba de whisky, vei intalni o serie de denumiri care pot da nastere unor confuzii. Cea mai mare confuzie se creeaza atunci cand pe etichetele bauturilor intalnim atat termenul WHISKY cat si termenul WHISKEY. Ambele bauturi sunt obtinute prin distilarea maltului produs din cerealele incoltite, uscate si macinate.
In principiu, atunci cand separam bautura in whisky si whiskey vorbim de fapt de o categorisire de forma si nu de una de substanta. Nu ne referim nicidecum la procesul de productie, la perioada de maturare sau la ingredientele folosite ci mai degraba la locul de provenienta.
Termenul WHISKY este folosit de producatorii scotieni, canadieni si japonezi, daca ne propunem sa ii numim pe cei mai renumiti dintre ei.
Termenul de WHISKEY, adica cu un “e” in plus, este folosit de producatorii irlandezi si americani. In afara de acestia, majoritatea tarilor folosesc termenul whisky.
Exista anumite tari sau regiuni care particularizeaza si mai mult termenii de whisky si whiskey. Spre exemplu, irlandezii isi eticheteaza bautura cu terminologia Irish Whiskey, pentru a se diferentia de ceilalti producatori de whiskey. De asemenea, scotienii folosesc terminologia Scotch Whisky, iar cei din Tennessee, SUA, pe cea de Tennessee Whiskey.
Chiar daca de data aceasta nu mai este o regula, unii producatori canadieni sau japonezi folosesc terminologiile Canadian Whisky sau Japanese Whiskey.
De cele mai multe ori, diferentele de denumire tin doar de regiunea sau statul in care bauturile sunt produse insa, uneori, anumite etichete nu pot fi insusite de producatori decat dupa indeplinirea unor reguli stabilite de niste foruri.
Iata care sunt particularitatile prin care se evidentiaza Irish Whiskey-ul, Scotch Whisky-ul, Japanese Whisky-ul si Tennessee Whiskey-ul.
Pentru scotieni, producerea whisky-ului reprezinta o mandrie nationala. Ideea de a imparti producerea acestei bauturi cu alte natiuni nu e foarte bine receptata de producatorii scotieni. Pentru a isi diferenția whisky-urile de cele ale altor producători, s-a ajuns la denumirea de Scotch Whisky sau pur și simplu la Scotch.
Scotch Whisky nu este doar o denumire de marketing. Pentru a o putea pune pe etichetele bauturilor, producatorii trebuie sa respecte anumite reguli. Whisky-ul trebuie produs in intregime in Scotia, din orz sau grau, sa fie maturat in butoaie de maxim 700 de litri, timp de cel putin trei ani. De asemenea, legea scotiana nu permite adaugarea de arome astfel incat pentru a da anumite arome whisky-ului, scotienii il matureaza in butoaie de stejar in care au fost tinute alte bauturi.
Irlandezii nu se raporteaza diferit la whiskey fata de scotienii. Foarte mult timp au existat rivalitati intre acestia si fiecare a incercat sa faca cel mai bun whisky. Pentru a se diferentia de ceilalti producatori din intreaga lume, irlandezi folosesc pentru bautura lor denumirea de Irish Whiskey.
Pentru ca un whiskey sa primeasca aceasta denumire trebuie sa respecte anumite reguli, care nu sunt la fel de drastice precum cele de la Scotch Whisky.
Bautura trebuie sa fie produsa in intregime in Republica Irlanda sau in Irlanda de Nord si sa fie invechita cel putin trei ani. Pentru producerea Irish Whiskey-ul se pot folosi orice cereale, in orice proportii doresc producatorii.
De regula, whisky-ul japonez este facut la fel ca cel scotian insa nu intotdeauna este produs in intregime in Japonia. Unele malturi folosite la producerea lor sunt importate, chiar din Scotia. In mod traditional, whisky-ul japonez este distilat de cel putin doua ori si tinut la maturat cel putin trei ani.
Nu difera de bourbon decat prin faptul ca este inclusa filtrarea carbunelui in procesul de post-distilare.
Whiskey pentru Irlanda si SUA, iar Whisky pentru restul tarilor. Whisky-ul este obținut prin distilarea malțului de orz, secara, grâu și a porumbului fermentat, urmate apoi de patru procese de producție: malțificarea, fermentația, distilarea și învechirea, procese care definesc culoarea, gustul si textura.