Vinul e poezie, pentru unii. Pentru alții face parte dintr-un stil de viață sănătos pe care și l-au impus de mult timp sau pe care încearcă să și-l contureze. Dacă vrei să ai un stil de viață modern dar echilibrat, care să îți aducă acea stare de bine și liniște, nu e târziu să începi să descoperi ceea ce îți place cu adevărat – VINUL PERFECT PENTRU TINE.

Tanini, Pinot Noir, aciditate înaltă, terroir, Cabernet Sauvignon, buchet floral, gust astringent, aerare, textură corpolentă, asamblaj, cupaj sau IGP sunt termeni de care te lovești mereu atunci când ceri un sfat care să te ajute să descoperi un vin care să îți placă. Dacă acești termeni mai mult te încurcă decât te ajută, sfatul meu este …

MAKE A CHOICE AND ENJOY IT!

Da, uneori e indicat să mergi pe feeling și să testezi mai multe sortimente de vinuri roșii, albe sau rose pentru că nu există o rețetă perfectă pentru a putea face de fiecare dată o alegere potrivită. Nu o deține nimeni pentru că gusturile sunt diferite și pentru că vinul e viu, își poate schimba proprietățile și poate deveni mai bun odată cu timpul, dacă este ținut în condiții optime.

Cu toate acestea, feeling-ul în alegerea vinului perfect poate fi cultivat prin acumularea unor informații utile. Spre exemplu, un vin bun este creionat de o serie de factori precum:

• anul recoltei – e important dacă anul respectiv a fost unul ploios sau secetos;

• solul pe care e cultivată vița de vie – are o importanță aparte deoarece, din pământ, vița de vie își poate extrage anumite minerale sau poate beneficia de o cantitatea optimă de apă, având în vedere că unele soluri pot reține apa mai mult decât altele;

• soiul de struguri – este important pentru că fiecare soi are anumite proprietăți care îl definesc, cum ar fi cantitatea de tanini, corpolența sau aromele;

• metoda de vinificare – producătorii pot avea propriile rețete pentru producerea vinului, iar acest lucru poate influența gustul și tăria băuturilor finale. Din acest motiv, este important producătorul vinului pentru că pot exista diferențe majore între vinurile din același soi de struguri, din aceeași zonă și din același an, dar de la producători diferiți;

• modul de depozitare – vinul își poate schimba radical gustul în funcție de modul de depozitare, dar o poate face în bine sau în rău. Oxidarea înrăutățește vinul, iar butoaiele în care sunt păstrate acestea le poate da un supliment de arome plăcute.

Atunci când cauți un vin bun, românesc sau nu, trebuie să fii atent la toate aceste detalii. În principiu, atunci când ceri părerea unui expert în vinuri, acesta îți va spune care au fost cei mai buni și cei mai slabi ani pentru anumite soiuri de struguri, pe regiuni, dar în general trebuie să faci singur un research.

Anii ploioși aduc de regulă producții mari de struguri, dar strugurii au o aciditate mai mare și o cantitate mai mică de zahăr. În anii secetoși, aciditatea este echilibrată, iar cantitatea de zahăr este mai mare. Ca atare, cele mai bune vinuri dulci sau semidulci provin din anii secetoși, atunci când recolta de struguri este mai mică.

Metodele de vinificare și modurile de depozitare sunt factorii cu care cramele pot jongla pentru a face cele mai bune vinuri și pentru a câștiga notorietatea care le dă o anumită cotă de piață.

Solul pe care e cultivată vița de vie și soiurile de struguri sunt factorii cu cea mai mică versatilitate dintre cei care pot influența calitatea unui vin.

Despre solurile faimoase din România pentru cultivarea viței de vie și implicit despre principalele zone recunoscute pentru vinurile sale, voi scrie în rândurile de mai jos.

Cele mai bune vinuri românești după regiunile istorice

Banat

Banatul este recunoscut pentru vinurile sale, fiind una dintre regiunile în care se îmbuteliază o cantitate foarte mare de sticle de vin. Acest lucru arată faptul că solurile din această regiune sunt extrem de prolifice pentu cultura viței de vie.

Cu toate acestea nu există soluri de pe care să se culeagă struguri de o calitate optimă, din toate soiurile de struguri. Geografic și geologic, solurile bănățene sunt favorabile atât pentru soiurile de struguri albi cât și pentru soiurile de struguri roșii. Datorită influențelor climatice mediteraneene, balanța înclină ușor în favoarea vinurilor roșii.

Atunci când primăverile sunt călduroase, iar toamnele sunt lungi, Banatul dă vinuri roșii excepționale dintre care se remarcă Cabernet Sauvignon, Merlot și Syrah. Alte vinuri bune, roșii sau albe, din Banat sunt cele făcute din soiuri precum Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Fetească Regală și Fetească Negră.

Crame din Banat: Petro Vaselo, Recaș, Dealul Dorului, Thesaurus.

Crișana

Crișana și partea vestică a Maramureșului se află la altitudini mici, de aproximativ 100 de metri deasupra nivelului mării. Zona este astfel protejată de vânturile reci din Nord, creând climatul propice pentru cele mai bune vinuri Cabernet Sauvignon.

Alte vinuri bune din Crișana sunt Chardonay, Pinot Noir, Gewurtztraminer și Rhein Riesling. Dacă preferi vinurile din soiurile românești poți încerca Fetească Albă și Feteasca Neagră. Soiurile locale, destul de interesante, sunt Mustoasa de Măderat și Cadarca.

Crame din Crișana: Balla Geza, Daiconi, Elite Wine, Pivnițele Birăuș, Podgoria Silvania.

Dobrogea

Dobrogea este o regiune aparte în peisajul viticol românesc datorită terenurilor aluvionare dominate de loess, un fel de rocă sedimentară, neconsolidată. Cea mai prolifică zonă dobrogeană în ceea ce privește cultivarea strugurilor de calitate este Murfatlar.

Soiurile de struguri apreciate de aici pentru vinurile roșii sunt Cabernet Sauvignon și Pinot Noir, iar pentru cele albe sunt Chardonay, Pinot Gris și Sauvignon Blanc.

Crame din Dobrogea: Murfatlar, Domeniul Vlădoi, Ostrov, Rasova.

Moldova

Moldova este o alta regiune istorică renumită pentru vinurile sale. In partea de nord, unde vântul rece este mai puternic, vinurile albe sunt mai apreciate. În schimb, partea de sud, mai călduroasă, este renumită pentru vinurile roșii – Cabernet, Merlot și Băbească Neagră.

Alte vinuri interesante din Moldova sunt Grasă de Cotnari, Băbească Gri și Tămâioasa Românească.

Crame din Moldova: Cotnari, Bucium, Averești, Gramma, Hermeziu, Tata și Fiul, Casa Ochean.

Muntenia

Muntenia este o regiune propice atât pentru vinurile roșii cât și pentru vinurile albe.

Printre cele mai apreciate vinuri roșii se numără Merlot și Fetească Neagră, dar sunt ani care soiurile Cabernet și Syrah fac o impresie extraordinară.

Dintre vinurile albe se remarcă Tămâioasa Românească, Feteasca Albă, Riesling-ul și Sauvignon-ul Blanc.

Crame din Muntenia: Vinarte, Budureasca, Lacerta, Viile Metamorfosis, Halewood, Rotenberg, Davino, SERVE, Domeniile Dealu Mare.

Oltenia

Oltenia este renumită în primul rând pentru cultura de viță de vie din Dragășani și imprejurimi, însă aceasta are și alte areale destul de interesante pentru vinurile care iau naștere acolo. Segarcea este un exemplu bun, în acest sens.

În Oltenia s-au născut soiuri interesante de struguri precum Tămâioasa Românească. Tot prin această regiune istorică și-au făcut intrarea în România soiuri greu de cultivat precum Viogner și Maeselan.

Deși aici dau un randament optim mai multe soiuri de struguri, vedetele regiunii rămân Pinot Noir-ul, Merlot-ul și Cabernet Sauvignon-ul.

Crame din Oltenia: Știrbey, Sâmburești, Corcova, Oprișor, Domeniile Coroanei Segarcea, Avincis.

Transilvania

În inima României se nasc unele dintre cele mai bune vinuri albe românești deoarece solurile tipice de podiș cu șisturi cristaline, acoperite de straturi sedimentare, la o altitudine mare, sunt proprice pentru acestea. Printre cele mai apreciate soiuri de struguri din Transilvania se numără Sauvignon Blanc și Feteasca Regală.

Crame din Transilvania: Liliac, La Salina, Domeniile Boieru.